DESPRE NIMIC, JUDECATA DE VALOARE SI SIMPLITATEA TRAIRII

dacă vrei să afli cine eşti uită-te la lucrurile simple pe care le poţi face. ai să poţi observa acolo dacă eşti nimic sau dacă trăieşti cu adevărat. dacă eşti un set de valori predeterminate care te modelează în inconştient sau chiar eşti prezent acolo să vezi, să simţi, să oferi.
în interacţiunea cu ceilalţi nu trebuie să fii decât cel care eşti, dar atunci când nu vezi lucrurile mici care trec pe lângă tine nu pretinde că eţti mai mult decât micul om de lângă tine care oferă tot, care e mereu o lecţie pentru tine şi pentru care ar trebui să atingi cerul.

profunzimea nu are ca bază reală decât trăirea şi introspecţia. cuvinte. cuvinte. cuvinte.

ca să te numeşti în viaţă trebuie să poţi să înţelegi că trăirea presupune nu numai interiorizare ci şi exteriorizare, trebuie să poţi să stai în spatele retinei celuilalt şi să combini simţirile tale cu ale celuilalt. măcar câte o clipă pe zi. măcar să faci din asta un exerciţiu zilnic, la fel ca salutul soarelui dimineaţa sau mulţumitul pentru masă. din inimă.

scriu acest post pentru cel mai frumos om din lume, care ştie să aibă suflet de copil şi să fie un luptător în acelaşi timp. mulţumesc laura, te iubesc.

http://indigoroads.files.wordpress.com/2011/03/indigo-heart-speak.jpg