POVESTE DE LUNI - BULINUŢELE :)

http://fc09.deviantart.net/fs70/i/2010/220/b/e/More_Light_Bubbles_by_Spiteful_Pie_Stock.jpg

pentru Matei

cine şti-va buchisi îi va şopti îngerului verde de smarald despre povestea bulinuţelor, despre mişcarea lor constantă şi despre strălucirea lor eternă. despre amintirea ştearsă a a călătoriilor în astral, despre hiper-intuiţie, despre clar-simţire, despre phoenicşi în miniatură, ce luminează fiecare balonaş de săpun, care un gând, un sentiment, o stare.


tati, fiecare om, animăluţ, plantă, piatră, fir de nisip are în interior nişte bulinuţe. dacă vrei să afli mai multe depsre omul acela, depsre animăluţ sau despre bucata aia de piatră sau lemn te poţi uita la bulinuţele lui. sau poate şi la ale tale. sunt oameni în preajma cărora bulinuţele tale au să fie luminoase şi bucuroase şi săltăreţe. şi au să fie oameni ale căror bulinuţe nu se vor bucura când te văd. şi bulinuţele tale la fel fac. se bucură de cei dragi şi de dragul tău. de momentul ales şi de clipa fericită. şi Doamne, îţi mulţumeşte fiecare suflet că ai un tampon aşa de curat şi frumos cum e copilăria până dezvolţi conştienţa.


mai mult, bulinuţele pot face minuni. când ai învăţat să le ţii albe, luminoase, curate, atunci se întâmplă minuni. şi vezi cum bulinuţe care până mai ieri nu prea se bucurau la vederea bulinuţelor tale acum se bucură, sincer. 

http://www.freevectormodern.com/wp-content/uploads/2012/05/luminers-bubbles-free-blue-background.jpg

în faldurile nopţii poţi vedea bulinuţele luminând, ştii şi simţi acolo unde ele strălucesc, sunt faruri în noapte şi încet încet ajung să creeze, prin radiaţie, culoare gravitaţionale către inima tuturor. către sufletul poveştilor care se întorc. unicorni de un alb translucid, phoenicşi roşii ca dorinţa şi sirene unduitoare ca valurile în a căror spumă se pierd vorbesc sufletului despre viitorul trecutului. noapte bună tati şi nu uita! aşa cum noi iubim divinitatea, la fel şi bulinuţele ne iubesc pe noi.

FAMILIA E ACOLO UNDE ÎŢI E SUFLETUL

picătură cu picătură, clipă de clipă, acele structuri din noi care se apropie de vibraţia adevărului sunt atrase natural către cei din "cerurile" proprii. către lumile interioare care sunt revărsate apoi înapoi către ceilalţi... apoi totul devine subiectiv.

am înţeles asta după mulţi ani în care credeam că ştiu care îmi e menirea, în care am fost absolut convins că oricât de grea mi-ar fi crucea trebuie dusă cu zâmbetul pe buze. că viaţa este numai aşa cum este, că noi suntem contributori doar în observaţie. numai că viaţa mi-a arătat că m-am înşelat. de fapt, mi-a arătat că în momentul în care crezi că ai deschis ochii abia începi să îi deschizi. începi să percepi toate nuanţele, culorile, lumina. şi nici atunci nu am avut curaj să fac nişte paşi adevăraţi către locul unde sufletul meu deja ştia că îi e locul. e dificil câteodată să încerci să fii bun cu toată lumea, să faci bine în orice moment. mai ales când te lupţi. mai ales când simţi că îţi pică cerul în cap şi nu mai poţi respira. când simţi cuţite înfipte în suflet... când devii atât de nesigur încât nu ştii de la o zi la alta ce ai trăit. când încerci din răsputeri să fii suflet şi tot ceea ce primeşti e ecoul propriului glas.

dar în momentul în care sufletul tău ajunge acasă şi zboară şi aripi de lumină se nasc pe fiecare portativ al inimii ştii că acolo e familia ta. când toţi norii pleacă şi răsare soarele ştii că ai păşit pe drumul tău. ştii că în fiecare fir de nisip şi în fiecare picătură de ploaie vezi iubirea, te vezi împreună cu fiinţa iubită, împreună într-un vals etern şi fiecare bătaie a vântului înseamnă puls şi inspiraţie şi eterul unor vise renăscute.

ştiu că timpul spală tot, că totul aici e doar o experienţă finită, dar modul în care trăieşti te conduce mai aproape sau mai departe de sufletul tău. în momentul în care poţi privi pe cineva în ochi şi pe tine în acelaşi timp şi spune sincer TE IUBESC totul se schimbă. în momentul în care afli că ce ai trăit până atunci la nivel de intensitate de trăire e doar praf şi acum e stea începi să dai dreptate celor care spun că raiul e un loc pe pământ. ştiu că v-am obişnuit cu ceva mai alambicat dar azi am nevoie doar să spun sincer şi clar ce simt, să las aici o amprentă care să fie şi pentru mine un steag alb al renaşterii.
am deschis cartea vieţii şi primele pagini mi-au adus o copilărie fericită şi fără probleme, o viaţă semi-conştientă şi destul de multă monotonie. o viaţă în care parcă mi-am impus să fiu retras, să stau deoparte, să nu experimentez prea multe relaţii şi nici situaţii. am un băieţel foarte deştept şi iubitor care mi-a luminat mult timp zilele până când lumina s-a revărsat complet în viaţa mea şi mi-am întâlnit destinul. destin care mi-a schimbat complet viaţa şi trăirile şi poezia şi gândurile şi visele. ştiam că suntem coborâtori în grupuri, dar să îţi vezi şi să îţi simţi oglinda e ceva peste măsură de minunat, e sublimul sublim. şi când ştii că într-o lună şi ceva în viaţa ta urmează să se mai alăture un sufleţel ce ne-a ales de învăţători pe noi... e RAI.

pentru laura

sunt stele pe cerul sufletului meu
cărora nu le ştiu numele
dar le cunosc gustul de ambră
al buzelor tale
sunt vânturi ce trec agale
prin părul uni vis
mirosind ca paşii tăi pe un apus de soare
sunt ape ce curg
între valuri de gânduri
şi toate imprimă pe cer
doar iubire

sunt cuvinte ne-rostite
şi tăceri vorbitoare
ce strâng în căuşuri
inima mea
şi limba de sticlă
ce curge din suflet

în infinit curgere!

triTON

sub lupa timpului, co-incidenţele sunt nimic mai mult decât şoapte din partea sufletului, evidenţe ale matricei nevăzute pe ale cărei stringuri de lumină ne întindem voalurile conştiinţei. dacă secţionezi marea pe verticală în felii de mini-microni fiecare o să obţii o imagine cât de cât apropiată de ceea ce încerc să descriu. prin ele, secvenţe-peşti, fractali-meduze, intenţii-alge şi alte forme de manifestare trec, traversând câmpurile conştiinţei. conştiinţă intersect materie = magnetism, conştiinţă intersect raţiune = electricitate. electro-magnetismul inimii tale crează câmpul posibilităţilor în care pui gândul, visarea, intenţia. când le suprapui trăieşti în rai, când sunt decalate simţi că eşti în iad. de fapt, nu îţi modifici poziţia ci percepi raze de frecvenţe diferite, care nu sunt altceva decât stimuli ai totalităţii tale, indicatorii care îţi potrivesc o cărare sub picioare, markerii genetici care îţi re-dezvăluie acelaşi adevăr mereu: TU, o constelaţie matriceală de iubire şi infinit.

Open.your.eyes

:: Editing/Grading : After Effects
:: Camera : Canon 5D Mk II
:: Lenses : Canon 16-35, 50, 100, 70-200
:: Slider : Glidetrack
:: Models : Justine & Arnaud
:: Music : The Cinematic Orchestra

Production : Nede
www.neoheaven.net


imaginea compusă devine lentilă bifocală prin care crăpătura pe care ţi-ai descoperit-o e şansa vieţii: pe acolo vine lumina!

A musical sculpture on the top of a hill looking across Burnley, Lancashire.

The architectural competition, for “all-seeing” structures on a number of derelict, high-point sites, was organised by Mid-Pennine Arts, for the regeneration of the Lancashire Regional Park. These sites all command outstanding views of the countryside. The brief was for a landmark and a shelter, a place from which the public can enjoy the landscape. The aim is to draw city residents into the beautiful landscape that surrounds them.

From Burnley the tree’s profile will be visible on the horizon. It will appear and disappear in the mist. As the wind blows the tree begins to sing. Stories of its song would pass from mouth to ear. In cars and on foot people would make their way from the city and up the hill. The journey would be made to hear the wind make music with the singing ringing tree.

The tree is constructed of stacked pipes of varying lengths. Each layer differs from the next by 15 degrees to respond to the changing wind directions. As the wind passes different length pipes in different layers it will play different chords. Each time you sit under the tree you will hear a different song.

Architects: Tonkin Liu



lagunele sufletului tău adăpostesc valuri de cunoaştere, brizanţi de iubire şi spume concentrice de bule de energie, peste care suprapui jocul mareilor şi velaturile curajoşilor care dau piept cu necunoscutul. ascultă paşii luminii!

Resonance is the vision of SR Partners; a collaborative project with over 30 independent visual and audio designers / studios. The aim was to explore the relationship between geometry and audio in unique ways.

This is my entry for the project. It follows an abstract form's life span. After it is being born, we can see it evolve into different states. It being influenced by external factors and repelling this. After which the final transition will take place.

For the audio I have collaborated with the talented Ben Lukas Boysen of Hecq.

The piece has been premiered at the OFFF 2011 festival in Barcelona and is also featured on Stash 81 as the Bonus Film. The film will also be played at Sonar, Pause Fest, Playground festival and Cutout fest.

The full project can now be seen here: http://vimeo.com/25186640

There are limited BluRay's and DVD's for the entire project at http://cargocollective.com/resonance#1198096/Get-the-film

Details for the complete project:

SEE || Displace Studios | Esteban Diacono | Heerko Groefsema | Jean-Paul Frenay | Jr.canest | KORB | Kultnation | Mate Steinforth | Matthias Müller | Momentary People | MRK | Murat Pak | Onur Senturk | Physalia studio | Polynoid | SR Partners | Thiago Maia | Tom Waterhouse | Tronic Studio | Spatial Harmonics Group

HEAR || Audionerve | Combustion | CypherAudio | David Kamp | Echolab | Hecq | Michael Fakesch | Mutant Jukebox | Radium Audio | Studio Takt | World Gang

şi ecoul a ceea ce eşti te conduce inevitabil în acelaşi loc, pe ţărmul stâncos, plin de scoici şi de plaoia de particule de iubire în care ne scăldăm de o eternitate. pe nisip, aripile îngerilor lasă dâre adânci, dezvelind elementele, creând mandale de lumină - seminţe pentru început. 

oricând, eşti un diapazon ce îşi propagă sunetul specific în toate colţurile universului tău, influenţând TOT cu muzica ta. nu uita!