sâmbătă, 25 octombrie 2014

Parfumul inceputului


Am avut un vis. Un vis dulce si frumos ca petalele gerberei, lin ca apa celui mai limpede lac de munte, proaspat ca iarba plina de roua dimineata. Dar visul acesta a fost aievea doar in cantecul acesta, in filmul-vis pe care il asez mai jos, ofranda clipelor pe care le traiesc, visului care a devenit realitate. Realitatii care a devenit vis. Sau, cumva, s-au impletit intr-o clipa in care ne-am pierdut unul in ochii celuilalt, dupa ce ne-am strans parca o eternitate in brate si apoi, pe o banca in parc, sub frunzele aruncate pe cerul dupa-amiezei... ne-am sarutat. Un saut inocent, dulce, etern, pe care nu il poti uita decat in momentul in care te pierzi cu totul, intr-un asemenea vis. 

Am stat intr-o seara cu sufletul aproape de muzica, iar ea mi-a soptit, oferindu-mi, ca de multe alte ori, un dar din Ceruri. Un vis muzical peste care s-a suprapus, la perfectiune, o reverie de-a mea. Eu, un pusti ciudat, cu o toba aproape mai mare decat el, care nu vorbeste, dar tacerea lui vorbeste si tu, Laura, o printesa izvorata dintr-o alta lume, imbracata ca un personaj ce sta la masa cu elvsii si dwarfii, plina de prospetime si sensibilitate peste imaginea clara si cristalina a frumusetii, intalnindu-ne pe un taram rupt din fanteziile lui Tolkien... pasind impreuna... sarutandu-ne la fel cum prima lumina a cerului atinge pamantul dimineata, plina de viata, datatoare de speranta... apoi metamorfozandu-te intr-un mic copil inocent gata sa valseze cu visul, care ma ia de mana ca sa simta imensitatea lumii si frumusetea atingerii... ca ritmul muzicii sa inceapa sa pulseze din ce in ce mai tare, ca inima mea cand te strangeam la piept, ca un scolar la prima lui dragoste, si sa zburam, peste mare, peste timp, peste viata.


As vrea sa-ti prind amintirea asta in par, sa-ti ramana parul parfumat de ea si sa zburam impreuna, mereu, de mana, iar tu, gingasa si puternica in acelasi timp, sa imi furi din cand in cand cate un sarut si poate sa ma tii de mana, sa te ghemuiesti iar si iar la pieptul meu, mica si adormita, iar eu sa ma simt un zeu al cerului care bate vantul in ritmul acestui cantec. Dedicatie iubirii... infinite!


Niciun comentariu: