joi, 3 iunie 2010

unde?

şovăielnică, pleoştită şi neagră,
boţită într-o masă amorfă
de nerecunoscut
zace
pe cimentul ud şi cenuşiu
esenţa unui muritor de rând.


e arsă
ca un cazan vechi de rufe
în care
s-au spălat prea multe
inconştienţe şi vise spulberate.


şerpi
încolăciţi în infinit -
moebiusian -
de smoală
perfidă
şi zgură
de nori urieşeşti
strâng
în strânsoarea cea de pe urmă
ultima suflafre,
spulberă
miasma unei dimineţi curate,
alungă
irizaţia perfectă a unui gingaş gând.


corodate,
două aripi murdare
în zadar
încearcă
să zboare...
e numai palida oglindire tremurătoare
a unui gând;
a unei împliniri.


şi atunci
zbura-vom
unde?
cânta-vom
unde?

3 comentarii:

Celestine Mihaela spunea...

Arta inversiunilor este arta "intoarcerii" - resortul.
Mi-a sarit in ochi asta: "şerpi
încolăciţi în infinit -
moebiusian -"

Nu stiu cati stiu despre banda Moebius, dar am sa scriu despre efectul ei, metafizic vorbind.

Ai mari legaturi cu pasarea cu cioc intors : gryphusul, condorul, vulturul de anzi, etc.
Asocierea sau similiraitatea daca vrei o gasesti la corespondentul nazal nativ - aceeasi conformatie.
Era pasarea ghid din regresiile shamanilor si nu numai.
Mi se reconfirma radacinile-ti ancestrale. :)

Namaste

Celestine Mihaela spunea...

Nu face referinta la nasul tau drept. Ci la pasare asociata nativilor.

Asta ca sa nu ma fac gresit inteleasa.

Celestine

Unknown spunea...

Aici trebuie să aprofundăm, e prima dată când mi se spune aşa ceva... hmmm